Cezar Gherman aka AmishBoy

Si am plecat. Cum unde? catre casa. Da! Se putea si mai repede, dar ia trebuit Natashei sa ramanem inca 2 ore in autogara sa ne uitam cum pleaca alte autocare catre destinatie si cum al nostru tot in loc ramane. Acum suntem la iesire din Cj. Cred ca ma auzit soferul cum plangeam si strigam ” mamii toti pleaca numai noi ramanem! Noi cand mergem acasa??”

   In sfarsit dupa 5 zile de branule, vene intepate si nopti nedormite ma indrept spre casa, stiind clar ca acolo ma asteapta cateva zile mai nasoale ca si in spital. Deabia atunci isi vor face efectul “bidoanele” care le-am “baut” la Cj. Dar cum toate trec, asa vor trece si aceste zile de care imi este atat de groaza.

  Stau si ma uit pe geam, la lumea care asteapta la stop, la lumea care asteapta troleul, la cei care se deplaseaza si la cei care vb la telefon, la cei care barfesc si la cei care privesc si ma simt ca si Poetul v2.0 din reclama de la Orange. El vede totul si gaseste rima pt orice. Eu nu ….

   Nu mai am mult, vreo 4 ore. Sper sa nu regret ca nu am plecat la ocazie. Nu puteam sa o las pe natasha amanet in autogara. Cand scriam fraza de mai sus ma tot apostrofa : Atat iti trebuia, ca te lua dracu”

   Eu ma pun sa dorm …. in bratele natashei

    Cum spune pudge…. FRESH MEAT exact asa am spus eu in gandul meu cand l-am vazut pe Adi, intrand in salon. A venit cu mama, tata, unchiu, fratele si matusa ceea ce ma face sa cred ca este un baiat extraordinar daca atata lume vine sa il interneze. Mama lui a ramas aici internata cu el. Un lucru normal pt o mama si in acelasi timp supra omenesc. Sa dormi 4,5 ore pe seara, pe scaune pe unde apuci, sa stai tot timpul la cheremul unui suferind caruia ii trebe una alta, sa il vezi ca sufera, ca are dureri si ca nu poti sa il ajuti cu nimic si peste toate astea capac acel pacient e FIUL TAU. E extraordinar de greu. Eu consider ca e mai greu pentru apartinatori decat pt pacienti aici. Tocmai de aceea nu am mai lasat-o pe mama sa ma insoteasca la recidiva asta. Eu de bine de rau ma descurc, am amici aici in cluj pe care daca ii sun imi aduc ce imi trebe, iar un fruct pot sa imi curat si eu, o haina rog infirmierele sa ma ajute sa bag la masina, de mancare imi iau singur si mama in tot acest timp sta acasa, la caldura, doarme in patul ei si sufera ca nu poate sa fie langa mine. Dar mie imi este mai usor asa. Pe langa astea acest tratament iti deregleaza sistemul nervos oarecum. Esti mai irascibil. De ce sa am eu cu cine sa ma cert? De ce sa supar si pe altu cu problemele mele? Adi are 21 de ani, este student si este din jud. Alba. Un baiat comunicativ,putin cam speriat la inceput, dar cine nu a fost ?? Are timp sa se obisnuiasca.

    Azi a inceput sa isi faca citosarul efectul. Mia fost rau. Simt deja cum toate se umfla in mine. Mi-am cumparat dulciuri sa manc, pt ca altceva nu credeam ca pot manca, si mia dat Dr. Delia cu interdictia in cap. Eu am uitat ca bag 5 dexone zilnic. De la dexona te umflii daca manci dulce sau sarat. Atat de greu mia mers branula azi, ca deabia acum la 11 incep al 2lea bidon de ciclofosfmida. Sper sa trec usor peste doaptea asta, deoarece aseara am avut dureri de cap si de spate din cauza punctiei.

    Va las ca tre sa bag in vena. :* Noapte buna

    Am inceput noul an ca un palestinian.  Numai bubuituri, urme de fum in aer, cerul era puternic luminat iar in jurul meu toata lumea se adapostea si tipa pt ca razvan ( fratele meu) baga petarde in galeti si poste. Diferenta era ca eu sarbatoream iar palestinianul  incerca sa supravietuiasca. Diferenta era ca astfel de scenarii eu le traiesc o noapte pe an, iar el 24/7. 

   Ce a patit lumea ma ? pe zii ce trece tot mai dobitoci suntem ? tot mai aiuriti? tot mai plini de ura si mai innumani? Tin minte ca acum cativa ani mai vedeam la televizor conflicte care se stopau pe perioada sarbatorilor. Se incheiau armistitii, si toti se puteau bucura de sarbatori.

    Am citit intr-un ziar londonez, DailyMail ( a nu se confunnda cu publicatia la care lucra SuperShmen) ca in noaptea dintre ani, au fost numeroase tentative de omor datorate consumului de alcool. Si sa vedeti poze cu tineri mutilati, politisti incercand sa imobilizeze “durii londrei”, printese cu 2 degete pe gat in mishlocul strazii, victime ale violentei si victime ale inconstientei. O poza ma uimit. I-as da un nume “nimeni nu ramane in urma” era vb de vreo 5 fete care o tarau efectiv pe alta dupa ele, “victima” era un pic mai beata ca si restul.

     La mine Rev-ul a fost misto, am fost putin dezamagit, mi s-au dat niste planuri peste cap, dar pana la urma am ramas cu cei care conteaza: familia si prietenii. Mai era loc de cateva persoane pe langa mine dar nu a fost sa fie.

    Sa va spun: ce imi doresc in anul nou ? Ok am sa va spun : ” CE IMI DORESC IN ANUL NOU”. Pe bune acum, nu vreau prea multe, putin mai multa sanatate si fericire pt mine. Pentru toti ceilalti la fel : sanatate si fericire.

  La multi ani 2009. La multi ani tuturor Ion-ilor, Ioane-lor, Ionutz-ilor pentru maine.

   Pentru cateva secunde azi am trait un cosmar. Cand sa dau published la randurile de mai sus, a venit Dr. Delia si ma spreiat. Pe coloana. Era anestezicul dinainte de anestezie :D. Ma pregateam de punctie. Mi-au amortit vreo 3 vertebre si ma intepat. Atunci a venit durerea de sold. Iar in clipa cand Dr. ma intrebat daca pot misca degetele de la picioare am transpirat instantaneu. Le puteam misca. Dar pana le-am miscat mi-a scazut tensiunea. M-am facut palid la fata. Au fost cateva secunde in infern. Apoi durerile de cap…. vai nu va zic de alea. Acum toate au trecut. Astept sa termin cu perfuzia si apoi merg sa mananc niste paste. Nu mai pot de foame. Toata zia am stat in pat si mia fost rau.

Doresc la toata lumea sa aiba parte de multa bucurie zilele astea, iubire si ingaduinta.

In ajunul Craciunului am fost cu colinda. Cu verisorii mei. A venit moshul pt ei de peste tot unde am fost la colindat. Nea Muntean sa intalnit cu Moshu, Larisa deasemenea, chiar si tata a primit ceva din partea moshului pt copii. Nu mi-am permis sa fac atatea cadouri cate mi-as fii dorit,  nu am avut timp sa colind pe toata lumea si pt asta imi cer scuze celor in cauza.

Moshul in schimb a fost foarte darnic cu mine. Am primit de la unchiu nelu un trening, 1Gb DDRAM2 pt laptop si un Aqua di’ Gio. De la mama niste banuti, care apoi mii ia luat inapoi ( stiu ca mama citeste … si de aceea am scris. TE IUBESC MAMA). Din irlanda mia mai adus moshu ceva, MULTUMESC CALIN, am mai primit si o atentie din partea unchiului Florin. Vreau sa ii multumesc si la Maciu si tuturor care mi-au trimis mesaje cu urari de bine.

Se pare ca moshu ma iubit mai mult anu asta decat in anii precedenti. Si nu vreau sa cred ca datorita starii mele de sanatate, ci pentru ca am devenit eu un om mai bun. Cine stie….

Voi ce ati primit ? Oricum, va doresc inca odata sanatate maxima fericire si putere pentru anul care vine.

Sarbatori Fericite.

Zilele astea in sfarsit am apucat sa ma duc la C.A.P.H. – HD adica centrul de ajutorare a persoanelor cu handicap – hd. Mi-am luat dovada ca sunt unul dintre ei. Nu ma mandresc cu asta, ba mai mult mie chiar jena ca am ajuns sa cer de la  Stat. Ma deranjeaza mai mult ca statul nu realizeaza cat ne este noua de greu, celor bolnavi. De exemplu ajutorul de boala pt un bolnav de leucemie este de 220 de lei daca nu ma insel. ATAT. Pai bine Taricene… ce sa fac eu cu banii astia avand in vedere ca stau mai mult prin spital decat acasa, avand invedere ca atat ma costa doar drumul de 2 ori Deva – cluj si retur. Sa nu mai punem la socoteala ca am nevoie de mancare, haine si alte cele. Ma gandesc daca eram insurat, si aveam un copil cum era? Intretinere, mancare, haine, pampers, medicamente…. toate astea cu 220 de lei. In italia ajutorul este de 800 de euro daca nu ma insel, iar daca azi depui actele desii ai fost bolnav de anu trecut …… la primul ajutor tii se dau banii si din urma. E de inteles avand in vedere ca ei il au pe berlusconi ca prim-ministru iar noi il avem pe tariceanu. Norocul meu este ca ma ajuta parintii si neamurile. Va multumesc. Nici nu vreau sa ma gandesc la altul care nu are de unde, nu are pe nimeni. Ce se face oare? Am intalnit un asemenea om. Nu are nimic, dar are caracter, are un suflet mare. Stima pt nea Ion.

Intr-o alta ordine de ideei vine revelu… vine noul an, si apoi vine vara. Numai la asta ma gandesc : vine vara si nu am voie sa stau la soare. Adica strand, bere pe terasa, fete frumoase ce se lafaie in soare. Eu trebuie sa stau in casa, cu roletele lasate sa nu cumva sa ma mangaie ultravioletele….. si fetele ( in cel de al doilea caz…. doar la umbra au voie). Poate cumva Tariceanu sa compenseze toate astea cu 220 lei ? nu incerc sa il gasesc pe el vinovat pt ceea ce mi se intampla dar el (ei, cei de sus) e de vina pt neajunsurile noastre. Gata. Nu ma mai plang.

Astept sarbatorileeee….. Apropo : fac chef de revel … nu conteaza cine esti cum esti … daca vrei sa vii da un Comment aici si lasa un nr de tel.
Sa auzim de bine..

Moshul mia adus cele 1000 de leucocite. Mia adus un pic mai mult si anume 1100. Da. Am plecat de la cj spre spitalul din Timisoara. Am ajuns aici pe la 7 seara…. si a trebuit sa astept dimineata sa ma mi se recolteze probele respective. Nu s-a putut efectua recoltarea seara, desii era posibil, dar deabia maine dimineata pleaca transportul catre germania. Cu cat sangele este mai proaspat recoltat, cu atat mai bine. Aici m-am intalnit cu Marius, un baiat de nota 20, foarte respectuos, cu simtul umorului si coleg de salon cu mine vreo 2 luni la Cj. El se pregateste de transplant. Are o sora compatibila. Bafta lui in continuare.
Marius in “garsoniera” de la Tm

In Timisoara am gasit alte conditii pt cei ce se interneaza acolo. Mult mai bune. Oricum nu mi-as schimba clinica pt nimic in lume. La cluj conditiile nu sunt cine stie ce, insa personalul medical este minunat. De cand am pasit pentru prima data in aceea clinica am fost intampinat cu un zambet din partea As. Aurica si am fost impresionat de bunatatea domnului Cucuianu, blandetea din vocea dansului, de viteza rezidentului Johnel si de sclipirea domnisoarei Dr. Delia. Sa nu le uit si pe asistentele care mi-au facut viata mai usoara, niste femei extraordinare, vesele si foarte sufletiste. In schimb la Tm dupa 5 minute am fost daramat.Niciodata nu mia venit sa plang de mila vreunui bolnav, insa acolo m-am abtinut sa ma descarc, tocmai ca sa nu demoralizez pe cei din jur. Am fost cazat intr-un salon unde am cunoscut cea mai frumoasa fata din toata timisoara. O cheama Ionela, avem acelasi diagnostic si aceeasi speranta pentru viitor. Ce nu avem?? Nu avem sanatate, nu avem posibilitatea de a ne trata in strainatate, nu avem un viitor cert iar ea nu are nici macar 9 anisori impliniti. Mama acestei printese razboinice ( Xena cum am alintat-o eu) mia povestit ca e din martie in spital. Noua luni in spital… pt un copil, nu stiu cum rezista. Cand eu eram mic si rau si ma pedepsea mama, daca nu ieseam 1 zii afara faceam spume. Ea e adevarata Xena. Acesta e salonul pe care eu si Ionela l-am impartit. Eu pt o seara ea de cateva luni ….

Am iesit si la plimbare in Timisoara. Am avut si un ghid pe cinste si anume Cristi, bunul meu prieten de la deva.
Eu, mama si tata
whit my designated driver

Acum sunt acasa. Analizele mi-au crescut. 2800 de leucocite. Sunt “tatic” dar inca putin slabit. Va trece, toate trec. Astazi e si ziua lui speedy ( soferu’). La multi ani ma. Ne-am chefuit un pic de ziua lui …. eu cu suc si salatini … ei cu trabucuri tzuica vin bere si tutun la narghilea.
Mi se inchid ochii…. zbye :*

Asta seara am decis sa ma port ca un copil. Mi-am curatat ghetele cu servetele umede si le-am pus in geam. Sunt atatea lucruri pe care as vrea sa mi le aduca moshu…. atat de multe, atat de importante, insa cel mai mult imi doresc maine sa pot sa o tai catre timisoara. Imi doresc sanatate, donator, noroc, intelepciune, fericire si 1000 de leucocite pe maine dimineata.

   Maine dimineata vin ai mei la Cj. Vin dupa mine sau dupa sangele meu. Cu ce vor pleca de aici depinde de moshu daca imi va pune in ghete cele 1000 de leucocite necesare externarii. Daca nu le voi avea, mi se vor recolta cateva probe de sange iar apoi mama cu tata calare pe un renault megane ( a lu speedy – sa nu se supere ca nu l-am pomenit si pe el) vor zbura catre timisoara pt a li se preleva si lor aceasi cantitate de sange necesare efectuarii unor teste de sange in germania. Acum 2 zile, s-a  mai internat un domn din deva, nea popa. Este coleg cu tata de serviciu. Acelasi diagnostic ca si mine : Leucemie acuta limfoblastica. E greu, mai ales la inceput, cand nu stii la ce sa te astepti. Asa am venit si eu aici … anul trecut in februarie. Credeam ca am sa stau maxim 5 zile. Mi-am adus cu mine gel, fixativ, spuma de par, deodorant, parfum … ca dupa 5 zile sa nu suport nici un miros … sa vad cum imi pica parul din cap la un simplu stranut. A fost dificil dar m-am obisnuit. Cu totii ne obisnuim. Sper doar ca nea popa care mi se pare un om super linistit sa se acomodeze cat mai repede.

 Intr-o alta ordine de ideei, ma tot chinui, ma dau peste cap, imi fac perii albi ( vb vine =)) ) sa gasesc o cabana cat de cat sa facem revelionul in ea. Toti se pronunta, unu nu face nimic. La scorurile la care se inchiriaza cabanele ma tot bate gandul sa inchiriem un apartament cu vreo 3 camere… mobilat … doar pt 5 zile… ar fii misto si asa. Eu as fii mai aproape de casa, de spital, in cazul vreunei urgente…. urgente cum ar fii: nu sar putea dezlipii femeile de mine sau as pica jos de la atata dans, sau intoxicatie alimentara cu prajituri si bunataturi de la moshu.

  Maine seara sper sa postez din fotoliul meu comod de acasa. Si daca nu … am sa ma pun intr-un scaun dinasta de spital… si am sa scriu plin de speranta ” Poate mi le aduce mos craciun”

  Sa vina moshii, sa vina sarbatorile, sa vina invitatii si invitatele, sa vina distractia si sa vina ANU NOU. Pt ca la anu toate vreau sa le fac mai bine, pt ca la anu vreau sa incep de la 0. Oricum nu vreau sa mai port scutece de panza, sau sa ma mai duc la gradinita, nici sa schimb 4 invatatoare in primi 2 ani de scoala. Vreau doar sa incep ca si cum as fii venit intr-un nou oras, sa imi schimb modul de viata, sa incep sa cred din nou in Dumnezeu, sa fiu fericit, sa ma indragostesc din nou, sa ma fac bine si sa traiesc mai bine si mai mult.

   Si inchei citantul pe verisorul meu al mic ” Hai pa………”

                                              Pe maine seara.

Sper ca faptul ca scriu, si piesa asta chill-out care imi canta in surdina …sa ma faca sa uit de durerea asta de cap. Si cum zicea parazitu de cheloo – ma doare capu, ma doare’n fund ca ma doare capu. Oare daca o ignor va trece?? Si chiar daca imi trece …. 1 minut de stiri imi trebuiesc si ma ia din nou ….. PSD-PC au castigat alegerile ??? Romani nebuni ! nu v-au ajuns anii in care domnea iliescu ??? nu vatzi saturat de povesti deale lu matusha tamara ??? Realizati ca stampila aia ati tinut-o in mana exact ca si un calau care tine securea ridicata deasupra capului ??? Ar mai fii o varianta … saracia la care ne-au adus toate guvernarile v-a facut sa nu mai ganditi, si atunci ati votat cu mana intinsa la spate dupa cadourile promise de candidati ( si ma refer la plase sau bani in schimbul votului) si cu ochii inchisi ??? Imi pare bine oricum ca UDMR nu are un procent atat de mare si sper ca nici un partid sa nu faca coalitie cu ei. Nu de alta dar nu as vrea sa vad ministerul culturii pe mana lu Laslo Toches sau cum il cheama.
In aceeasi zii cu alegerile, am primit de la Domnisoara Asistenta Dediu un tort de ziua mea, un tort de zahar ars, foarte delicoos. Ii multumesc public cu aceasta ocazie, pentru cadou si vizita. :X

A urmat apoi 1 Dec. Ziua Nationala a Romaniei. La palatul Cotroceni Presedintele l-a decorat pe activistul Vasile Caraschiv pentru merite extraordinare,devotament si sarguinta impotriva comunismului inainte “89.Domnul Vasile a spus sec ” multumesc dar nu primesc aceasta decoratiune de la un fost comunist” =)). Faza mi se pare tare de tot, mai ales ca atunci cand batranul a vrut sa ia din nou cuvantul … iau taiat microfonul.

Pe aici toate bune, si frumoase. Pentru mine si inca cativa colegi. Paul si tibi au avut cateva zile rele, dar azi au inceput sa vorbeasca, sa miste sa rada, sa facem baza unu de celalalt. Asta ma bucura. De ce zic ca numa pentru cativa colegi? … pentru ca in postul anterior… am scris de colegul meu emanuel. V-am spus ca as vrea sa se faca bine dar sa nu apuce sa voteze cu UDMR-ul. Saracul nu a votat deloc, nici macar nu a apucat sa vada rezultatul alegerilor. Astazi e saptamana de cand Emanuel sa stins. L-am pomenit azi si pe fostul nostru coleg Florinel de care ne aducem aminte de fiecare data cand palpaie neonul sau becul din salon. Imediat dupa moartea acestuia a inceput instalatia electrica sa faca figuri. Ajunge … ajunge cu tot ce e rau in tara asta, ajunge cu POLITICA si cu SISTEMUL DE SANATATE SUBRED din Romania. Sa va spun de lucruri mai vesele, mai imbucuratoare? Sa va vorbesc despre fericire ?? Sa va vorbesc despre faptul ca suntem in decembrie si vin sarbatorile SI TOATE SE SCUMPESC???

   Satul de toate ma duc sa imi fac un piafen …. ma doare mansarda.

Am facut piafenul si am luat somn imediat. Am decis sa completez azi la postul de ieri. Scriu in aceleasi conditii, cu aceasi istovitoare si enervanta durere de cap. Mai am vreo cateva zile si plec acasa. 10 mai precis. Astept sarbatorile, astept cadourile, nu le astept pe cele care trebuie sa le fac si ma refer la cadouri :p . Am sa imi iau verisorii, am sa ii invat sa colinde ….. si ii trimit la produs=)) . Cel mai mult imi doresc sa zbor cat mai repede spre casa, sa ma debarasez de spitalul asta.

Am incredere ca va fii bine si deocamdata singurul meu plan de viitor e sa am par, macar de revelion.

Ieri am venit la Cluj. Dupa un maraton cu startul la autogara ( am adormit in autobuz) apoi clinica laborator, oncologie (unde mi sa montat cateterul v3.0 ) si cu finishul in salonul nr.12, am inceput in forta ciclul B din cura nr 3. E prima data cand reusesc sa incep tratamentul in ziua in care am ajunsin Cluj. Asta imi va scurta sederea cu o zii, ceea ce ma face sa fiu foarte optimist. Dealtfel 2 colegii au terminat cu spitalul. Elvis a terminat cele 4 cure si acum va venii doar la controale, iar Marius a plecat la transplant la Timisoara. Sora lui este compatibila. Ii tin pumnii si sper ca toata lumea sa fie la fel de bine. Cand am spus la titlul postului “tot atata suferinta” sa stii ca am vb serios. Bogdan, un alt coleg de aici, a avut leucemie de 3 ori. Si a scapat de fiecare data. Acum se pregatea de auto transplant. Cand sa plece la Timisoara sia facut niste analize necesare, ce tin de protocolul dinainte de transplant…. si iarasi ii sau descoperit blasti. Mi sa rupt sufletul. Dar va trece si peste asta si va trece cu bine. Oricum e optimist. Emanuel si el e cam rau zilele astea. Are niste dureri de nici cu morfina n ii trec. Ma doare parca si pe mine cand ma uit la el si multumesc soartei ca eu nu am trecut prin asa ceva.
Pana am fost acasa am avut cateva zile minunate alaturi de oameni minunati. Am ras si am uitat de toate necazurile.

Cu clinicile petru transplant lucrurile merg destul de incet. Din 10 clinici mia raspuns doar una. Astfel :”Daca aveti donator puteti venii la noi. Va costa 138.000 de Euro. Va asteptam cu bratele deschise. Oricum e un inceput. Astept oferte. Oare pe e-bay nu gasesc clinici dornice de pacienti ca mine>???
O alta dilema care o am …. nu mi se gaseste donator. Ar trebuii sa fiu dezamagit, sau fericit ca nu exista alt om pe lumea asta care sa aiba aceleasi caracteristici ca mine? oi fii eu oare unicat (dpdv celular vorbind). Cred ca e mai bine sa fiu fericit decat sa fiu dezamagit.
Am decis sa ma implic mai mult. Sa imi dau mai mult interesul in ceea ce priveste cautarea de clinici. Celalalt site, www.ghermancezar.go.ro mi la facut un baiat de care nu stiu mai nimic. Un cont de acolo e gresit. Si nu dau de el sa il schimbe. iam trimis mailuri buzzuri detoate. nimic. Acum am decis sa iau legatura cu hostul sitului sa il conving sa imi dea el useru si passu de la site. Nu stiu daca e posibil asa ceva . desii am dovezi ca e situl meu. Blogul cred ca ar fii unul din ele. Sper ca pana la sfarsitul saptamanii viitoare sa imi dea curs cerintei mele. Apoi voi sterge situl, si voi apela la profesionisti.

Oricum… Emanuel colegul meu ( maghiar de origine) ramane pana dupa data de 1 in spital. Asta doar ma face fericit. Nu pentru ca sta si sufera. As vrea sa stea sa se simta la fel de OK ca si mine, ci pentru ca astfel UDMR-ul pierde 2 voruri. Nu se va vota la urna mobila.
Acestea fiind spuse…. am o intrebare pentru voi…. Cu cine votam ??? Avem oare cu cine??? Merita vreun candidat parafa din partea noastra??? Eu stau si ma gandesc care e RAUL mai putin RAU ??
PS. Larisa imi e dor de tine.

-Buna Blogule (spun eu)!
-Buna si tie Blegule (spune el) si LA MULTI ANI!
-Multumesc. Apropo stii ca m-am nascut intro zii plina de aniversari si evenimente ? Ca de exemplu:
************************************************************************
1394 – Are loc Bătălia de la Rovine; oastea condusa de Mircea cel Bătrân înfrânge armatele lui Baiazid. Asupra datei bătăliei exista controverse istorice, alţi autori datează aceasta confruntare militară la 17 mai 1395;
1483 – S-a născut scriitorul si reformatorul german Martin Luther. Prin traducerea “Bibliei” (1517-1546) a contribuit la crearea limbii germane supradialectale, deschizând o epoca noua literaturii moderne (“Despre libertatea unui creştin”) (m. 18.02.1546);
1885 – A fost creata prima motocicleta de catre inginerii germani Deimler si Meibach;
1898 – Biblioteca Academiei Române a devenit biblioteca publica pentru cercetatori. A fost inaugurata prima sala de lectura (32 de locuri) si sala de studiu a manuscriselor (10/22);
1918 – Guvernul roman anuleaza tratatul de pace de la Bucuresti cu Germania si reintra in razboi;
1919 – A murit Maria Cutarida-Cratunescu, prima femeie-medic din România; si-a consacrat cea mai mare parte a activitatii medicinii sociale;
1919 – S-a nascut inginerul-armurier rus Mihail Kalasnikov, constructor al celebrului pistol automat “AK-47”, cea mai vânduta arma din lume;
1981 – A trecut în nemurire poetul român Mihai Camarut;
1982 – A murit Leonid Ilici Brejnev, presedinte al U.R.S.S timp de 18 ani (1964-1982) (n. 19.12.1906);
1989 – Todor Jivkov, liderul comunist al tarii între anii 1954-1989, a fost înlaturat de la putere si înlocuit cu Petar Mladenov, fost ministru de externe;
1999 – A murit Romulus Vulcanescu, etnolog si scriitor, membru de onoare al Academiei Române (n. 23.02.1912);
************************************************************************
Ce am mai facut eu pana am lipsit din “minunatul paradis” de la Cluj?? Pai, mi-am facut nervi luptand cu birocratia, apoi m-am linistit cand am aflat pe propria-mi piele ca mai exista si oameni care isi fac treaba si cu suflet mare ( ma refer tot la bugetarii care vor mariri de salariu), mi-am imbunatatit skilurile la jocuri altceva neavand de facut din cauza minorei aplazii prin care am trecut in astea 2 saptamani. Mi-am revazut neamurile plecate peste hotare, prietenii cu care nu m-am mai vazut de mult, mi-am adus aminte cu melancolie de anii de liceu, de cei din facultate, generala, chiar si gradinitza.
Sambata a fost ziua verisorului meu Cristi. A facut “doua” ani dupa spusele lui. A fost o petrecere mare la care a venit si unchiul din state. 5 teroristi de copii m-au terminat timp de vreo 4 ore. Sunt scumpi, destepti si frumosi cu totii. Ieri mi-am defrisat tzeasta deoarece in timpul noptii mia picat jumatate din parul de pe cap asa ca sunt chel din nou. Nui bai …creste el. Rabdare trebe si in rest toate vor fii bune si frumoase.
La cheful asta de sambata, am aflat ca cel mai mare dintre cei 4 verisori ai mei, prezenti la onomastica, a luat un INSUFICIENT la religie, iar matusa mea era foarte revoltata pe profesoara ” cum poate ea sa dea un insuficient la un copil de clasa intai. Chiar nu vad motivul nici eu. Daca stau bine sa ma gandesc singurul lucru care l-am invatat eu de la religie a fost cum sa imi fac cruce corect atunci cand ma uit la stirile de la ora 5.
Inca de ieri au inceput sa imi vina musafirii si sa ma felicite, sa imi ureze de bine, si azi mai astept neamuri, prieteni iar pe maine vreau sa ies cu tata la o bere si un biliard. Ziua de maine e pt el. Sper sa il pot convinge sa iesim.
Apropo pt toti cei care citesc aici … deseara pe la 21 va astept la Club Amadeo la un suc. Maine am sa postez ceva poze ce voi face deseara.
Astia sunt cei mai mici teroristi. Ceilalti erau prea fitzosi sa stea la poze.
Tzi-tzi. The name’s so nice, you sayit twice – Sarbatoritu


Andrei – bagabontu