Miercuri 14 octombrie.Ziua 21 de carcera!

Author: Cezar Gherman  //  Category: Viata in spital

E sase dimineata si nu am dormit deloc.Nu pot.Ma doare capul,gatul si din cauza lui Hantz imi ard talpile,palmele,toata fata sau cateodata doar ochii. Asta e reactia Grefa contra Gazda sau cum i-am spus eu,Hantz contra Gherman.

Mai e un motiv pentru care nu pot dormi si pentru care am incetat si  sa mai mananc.Sunt balonat pana la extrem.Am sa revin cu detalii.

15.00 Inca doua ore si-mi beau ceaiul lui Winetou.Tot balonat dar fara febra si fara dureri de cap.Pe globii oculari mi-au aparut cateva pete rosii.Una s-a facut cat irisul dar e in partea superioara si nu se vede.

Daca e miercuri e comedie-adica o sa ne bata Insulele Feroe cu 2-1.Voi cei care sunteti microbi sti,nu plangeti.Vin calificarile la Euro 2012 si acolo sigur o sa batem Lichtstenstein-ul. Ei poftim!ca am castigat noi cu 3-1:)

MARTI 13

Author: Cezar Gherman  //  Category: Viata in spital

Raport de mama: Cezar este bine din punct de vedere psihic,fizic sta putin mai rau. Are dureri de cap, varsaturi si pe deasupra si o constipatie de cateava zile(lucruri absolut normale se pare in aceasta perioada post-transplant. Cu alte cuvinte nu va faceti griji,totul merge in limite normale.Acum dau cuvantul EROULUI principal:

Astazi  e marti 13.Minunat.E a-13-a zi de carcera.Timpul se scurge altcumva aici,parca de doua ori mai incet.Mi-am stabilit alt reper acum,pentru ca cel impus acum cateva zile aproape l-am atins.Era aplazia si intrarea in a-3-a saptamana.Acum sper sa trec de cele trei saptamani fara complicatii,iar de acolo mai am inca atat.De alea trei saptamani mi-e urat,de aplazia aia nasoala,de apogeul ei. Teoretic stiu ce ma asteapta,totusi  e un sentiment ciudat sa astepti sa-ti fie rau.Mai tragic e ca abia astept, pentru ca de acolo mai e putin pana acasa.Dupa cum bine stiti dupa marti vine miercuri si daca daca e miercuri e CRONICA unul din putinele lucruri care ma binedispun aici. Am avut o surpriza placuta pe le ora 15,Razvan,Lacri si florin au venit in vizita.Asa fericit am fost cand am auzit ultimele vesti de acasa…Am discutat despre culoarea in care-mi va fi zugravita camera,despre aranjatul mobilei,detalii de-astea marunte…M-am obosit dela atata vorba…

E sambata deja.Ultimele doua zile au fost Ok,cu mici exceptii.am depasit pragul de 38 de grade de doua ori si de vineri m-a luat o durere de cap care persista si in acest moment.

Cine spune ca LUNI e cea mai urata zi din saptamana inseamna ca in fiecare zi a avut alta ocupatie si neaparat “VICHENDU” a fost liber.

Pentru mine LUNI e doar o cifra:19.

Primele zile

Author: Cezar Gherman  //  Category: Viata in spital

Buna ziua, nici nu stiu cu ce sa incep,in primul rand sa va spun ca Cezar e bine, asta e cel mai important… si ca s-a tinut de promisiune (cam tarziu ce-i drept..)si m-a investit cu dreptul de a scrie pe “blegul”lui,( eu sunt mama) .Ceea ce am sa scriu eu de acum incolo sunt exact cuvintele lui .A cerut hartie si pix  sa poata scrie… a primit doar ambalajul de la manusile sterile(alta hartie nu e voie la carcera…) si un pix bine,bine codanit, asta e un dezinfectant puternic) Acum am sa scriu ceea ce spune cezar totul fiind scris de-a lungul catorva zile,dupa cum s-a simtit el si dupa cum a avut chef sa scrie:

Prima zi de puscarie a fost o zi de joi.Tin minte ca mama avea emotii.Eu nu! Eram calm.Asteptam doar sa ma duca jos-pe palierulcu temnita-si sa-mi spuna sec:”Pe aici ti-e drumul! Noi nu putem veni cu tine! Ne vadem cand iesi!

Avenit ora mult asteptata.Au venit dupa mine,dar nu mascatii cum imi imaginam,ci o singura domnisoara.La 16.30 am intrat in boxa cu atata incredere de zici ca eram Isus si mergeam pe apa.

Vineri imi faceam planul de evadare.Era a 2-a zi si eu ma gandeam la evadare. Sambata in a treia zi au venit frate-mio,Larisa, Gabita si Manea.Au venit la vorbitor.duminica i-am lasat sa plece. De luni am inceput sa simt de ce sunt eu aici:Caut aplazie,greata si putina durere! Atat!

Sunt aici ca sa nu planga mama si sa nu o ia razna Razvan!Sunt aici ca sa demonstrez ca se poate,daca ai vointa si determinare se poate orice! Pana azi,de cate ori ma uitam in tavanul ala imaculat,ma gandeam ca mai sunt cateva zile si fac transplantul…Ei bine,a venit si ziua mult asteptata.Acum am inceput sa numar zilele pana la grefarea propriu-zisa:A.M.R. 21.Da.Si cum ziceam…Ieri am facut transplantul.Emotii nu am avut! Cred ca mama a avut mai multe.         Transplantul a constat in transfuzarea a trei pungi de maduva.TREI-avea de unde sa dea donatorul,doar are 120kg Ii MULTUMESC!!! Transplantul e simplu,cel putin in cazul meu,dar a fost nevoie de o armata de medici care sa supravegheze procesul.Nu inteleg de ce.Intr-un final am adormit si m-am trezit in jurul orei 4 dimineata.transfuzia a durat in jur de 6-7 ore si nu a avut parte de incidente.

Nu te doboara nimic mai rau ca izolarea asta…Am inceput sa-mi planuiesc zilele,mai exact ziua,pentru ca fiecare zi aici se repeta.Astfel am decis, ca incepand de maine sa dorm pana la ora 12 pe partea dreapta,dupa 12 voi sta pe partea stanga,inca nu m-am decis cat timp.As vrea ca maine sa-mi tai unghiile de la maini,poimaine cele de la picioare.Toata ziua stau si zappesc telecomanda de nebun,mor de plictiseala.De ex. acum,pana scriu nu stiu pe ce post sa las tv-ul.Cred ca raman pe OTV,aia in cateva clipe senzational si in direct,fantoma de la Pitesti.Noapte buna!

Am sa mai public peste vreo saptamana,tot asa, prin mama.Inca nu am acces la laptop sau telefon.Tin sa va salut pe toti cei care se intereseaza de mine,si sa va multumesc din suflet.Gandurile voastre si urarile de bine ajung la mine.