Week-end prelungit….. cu peripetzii

Author: Cezar Gherman  //  Category: Viata in spital

Ohooo de vineri s-au schimbat multe pana azi. Am ce va povestii.
Ziceam vineri ce si cum am facut. Vineri am aflat ca intrasem intr-o aplazie mai puternica. O aplazie pe care eu nu o faceam curele de la “a doua leucemie” ( cum ziceam noi acum cateva luni prin salon). Inca nu simteam aceasta aplazie dar stiam ca se v-a instala cat de curand. Astfel vineri a trecut cum a trecut. Sambata dimineata trebuia sa vina mama de acasa si tin minte ca numa la supa aia de taietei cu bucati mari de morcov fiert si pui plus sarmale. Gandurile astea mi-au bantuit noaptea de vineri. Sambata am dormit ca un porc pana pe la 9 :)) apoi a venit mama. Am mancat ca un spart. Mirasar lumea. Am mancat ce si-au cumparat si ei de mancare. M-am cosmetizat. Am facut ultima mea poza cu par pt anul asta…dupa care am bagat masina in el. Deabia m-am scapat de vizitatori pana la urma. Vine omu …. dar mai si pleaca. La mama nu a fost deloc valabil proverbul. A ramas pe capu meu. De aceea a si venit. Nu regret. Ea e foarte fericita ca sta cu mine, ca ma vede cat manc, ca ma poate ajuta. E fericita ca e aici cu “cel ce a jegmanit-o o viata intreaga”. Sa ii tai factura pe fericire ? Nimic nu e gratis. Sau nu? Daca nu as mai jegmani-o as mai fii eu ??? TE IUBESC MAMA SI MULTUMESC. Am spus-o si o mai spun: E greu sa fii apartinator aici. Oricum, de mult nu i-am mai vazut fericire licarind in ochii ei.
Sambata noaptea. Atunci a inceput fericirea …. Ma deranja tusea aia nenorocita, asa ca am luat un halls sa mai imi calmeze gatul. De stiam eu ….. alegeam tusea. Am adormit cu bomboana in gura… si in somn mi-am zgariat limba. De mai multe ori. In acelasi loc. Dimineata ….. nu puteam vb. La orice miscare a limbii credeam ca mor de durere. Pana la urma am inceput sa fac clatiri cu ceva amestec de xilina si bicarbonat sa imi mai amorteasca limba. Faceam o gargara 5 minute …. nu mai simteam nimic altele 5, timp in care mancam. Incet, si sigur….. dar cateodata ma lua cu tremurici de la durerea de limba.
Spre seara am facut febra. 38 si ceva…. Atunci m-am bucurat ca e mama langa mine.
Luni inca de la prima ora eram zombie. Praf. Analizele erau scazute. 300 de leucocite. Slab domne, slab. Luni a fost o zii foarte nasoala. Nimic nu s-a legat cum speram. Limba inca ma facea sa ma sui pe pereti, febra nu ma lasa, de mancat nu prea puteam dar mai grav ….. nu vorbeam. EU, GHERMAN CEZAR ADRIAN mutzisem.  Si asta au observat-o cei din jurul meu. GRAV. Seara febra, apoi transpiratii, iarasi febra iarasi transpiratii. Luni am avut 39*. Temperatura maxima s-a inregistrat atunci.
Marti eram parca mai vioi. Defapt ERAM mai vioi. Mia zis-o mama. Si se vedea pe ea ca e bucuroasa. Atat de bucuroasa a fost ca si-a “tratat durerea de cap” cu o poseta. S-a molipsit de la autointitulata “Printesa si inteligibila si sexi-a si frumoasa care sta pe un piedestal” in ceea ce priveste posetele. Nui grav… Merita si ea cate o mica atentie, ii mai fac si eu din cand in cand…. cand o mai jegmanesc.
Marti am inceput sa nu il mai suport pe Mr. M. Nu am sa ii dau numele pt ca e un om de nimic si nu vreau sa fac confuzie sau sa jignesc restul populatiei care poarta acest nume.
Va zic cateceva despre acest Mr.M. : Pe el il doare febra. DA ! FEBRA IL DOARE. 2) Mr.M are pretentia ca geamul sa fie inchis chiar daca afara sunt 30 de grade pt ca el e la APLAZIE ZERO. 3) E un ipohondru 4) Mr. M se poate deplasa dar ii e greu sa mearga pana la baie sa faca pishu…. Astfel dansu are langa el 3 ploshti care si le umple cu urina…. apoi le trimite la golit. Apropo: depozitarea lor se face la capu dansului. 5) Nu stie a utiliza corect o plosca: scoate shtiutzu afara sa il bage in plosca.. si baga plosca in pantaloni. Parca ar fii patron la OMV si cand da sa faca plinu daca da acolo cateva zeci de litrii pe jos nu e bai. El isi permite. 6) Nu ar fii corect din partea mea sa nu spun ca are si ceva probleme cu prostata. DAR… se poate deplasa. Cateodata …. e racheta dom’le, insa daca il vede cineva sau ii ofera atentie, imediat intra intr-o staree de surmenaj total.
Ieri ne-am certat un pic in legatura cu plosca… nu de alta dar la domnu patron de la OMV caroseria e plina de benzina, pana si pe pantofi. E tot patat. Dar totusi un “domn” acest Mr.M. Si miroase a benzinaaaaa…..
Pe la 17 am servit ceva mai picant de la Mc. Asa mi sa parut mie reteta ideala dupa o tura de febra si un film. Atunci mi-am dat foc la valiza singur. Seara voma, noaptea voma + febra + tuse + bonus la transpiratie. Parca eram in noua oferta de la Orange. Cumperi ceva mic .. si primesti o gramada pe langa, minute, gratzie, mesaje, nr favorite etc etc. Nu am adormit decat pe la ora 3 si ceva …. in timpul unui film si cand m-am trezit sa sting laptopu finalul filmului mi-l aduceam aminte ca si cum s-ar fii petrecut in clinica si teroristul a pus o bmb cu antrax …. dar care nu era nociva. Deaia aveam tusea. Asa gandeam eu pana am pus laptopul la loc sigur. Ma intrebam …. Oare restul au antidot? ei de ce nu tusesc. Atunci mi-am adus aminte. Eu eram cel care ii facusem rau teroristului si pe mine vreoia sa se razbune.
Azi la 7 am fost UP and GO. Am surfat un pic pe net, sa nu zica doctorii ca nu fac miscare… si pe la 9 ma pun sa manc. Acum auziti aici: dau drumu la Zu, incep si ma desfasor in patcu masa pt ca in sala de mese am interdictie de la doctorita mea ( stiti voi. Printesa Hematologica sau Printesa Aplaziilor cum a botezato Dr. Cucuianu) … ma pun turceste, imi intind cornurile si batoanele, desfac iaurtul imi anesteziez limba ( pt a putea manca) si incep, incet, incet, shontac, shontac sa manc. Cam o ora la un iaurt si un baton mare. Dupa ce am terminat masa, ma pun sa imi aduc calabalancul. Intre timp bagam si in vena “mic dejunul campionilor” la perfuzie. Vine mama, strange dupa mine pleaca si la un moment dat Mr.M ma abordeaza:: “Cezar, asai ca am fost discret? Nici nu ti-ai dat seama ca am folosit plosca sub plapuma …. Ia zii … ai auzit ceva? ai simtit ceva?” Atunci am zis TACI. Si am inceput sa derulez planul de rezerva in cap. Cadane, tailandeze, bai in gheata, sanatate, prosperitate, fericire lucruri la care viseaza tot omu si toate astea pe vocea linistitoare a Anei Lesko care era invitata la radio Zu azi dimineata. Sincer sa fiu mia fost antipatica pana azi dar dintr-o data a cascat gura, si era inteligenta, plina de umor si spontana.
A venit si matusa Garo de la Bistrita in vizita. Mia adus mamaliga cu branza dinaia buna ( niciodata nu ii tin minte numele) si cu slanina. Pe comanda. A fost si fica dansei cu iubitu. L-am cunoscut pe Vali. Super baiatu. Asa m-am bucurat cand au venit.  Apoi am mai stat un pic prin salon, niste perfuzii, a mai alimentat odata Mr.M, din pura coincidenta la 5 minute am mai vomat si eu odata. “Sclabit” de putere ( cum zicea nea Filip), am dat comanda de amiaz la mama, si m-am pus la orizontala. O asistenta cu putere de convingere l-a convins pe Mr.M sa deschidem geamu 15 min. La care dansul da replica : Dar deschidetzi-l ca eu nu am nimic impotriva. Auzi dom’le ca din cauza mea se tine geamu inghis. Asistenta i-a explicat ca aerul curat face bine la plamani si o sa ne fie mai bine. Pt mine a fost mana cereasca. Am inceput sa respir mai bine, dar totusi tuseam. Nu eram obisnuit cu aerul proaspat, doar cu vapori de benzina si igrasia din salon. Venise si mama. M-am pus sa manc. Aceeasi procedura. M-am instalat la masa din salon, am anesteziat limba si ma pun sa manc. Incep incet, incet, shontac, shontac sa manc. Mr.M imi spune: sunt deja 3 sfert de ora de cand e geamu deschis ce facem ? eu raspund: Eu manc. , Mr.M: Tu manci asa incet sa imi faci mie rau ca tii geamu deschis. Cum poti avea sufletul atat de rau. Discutia a continuat mai aprins si mai aprins, eu il rugam sa taca sa pot manca, eu aducea argumente de ce vrea geamu inchis si de ce se pisa in plosca. Atunci am zis TACIIII ODATA DIN GURA (asa printre dinti) CA VREAU SA MANC LINISTIT LA AER CURAT. Dupa ce mia zis urmatoarea faza mi-au dat lacrimile de nervi ca nu puteam sa fac nimic. “Lasa copile ca o cunosc eu pe doamna aia care te trimite in spania la transplant, ca suntem prieteni vechii si o sun eu sa ii spun dinainte ce om esti. Imi venea sa il bat cu stativu. Am luat telefonu si incercam sa o sun pe mama sa sune doctorita respectiva. Sa vad pana unde il duce mintea lui aiurita. Mi-am luat blidu de zama si am iesit afara. Mama care astepta pe hol a intrat in salon la care Mr.M spune “Doamna temperati-va copilul” Ia zis mama de la obraz ca nu e frumos ce face dansul si l-a asigurat ca plodul ei nu a avut tangente cu nimeni de 2 ani de cand face “cursul de supravietuire”. M-am calmat. Poate nu m-as fi agitat atat de tare, dar e nasol. E o perioada naspa. Eu nu ma pot plange. As fii cel mai mare fraier sa ma plang si sa nu multumesc sortii ca eu sunt bine, ca eu nu sufar.

Piesa de azi. Goo Goo Dools – Iris . Enjoy.

4 Responses to “Week-end prelungit….. cu peripetzii”

  1. ionel Says:

    Capul sus Cezar!!! Orice s-ar intampla azi, maine sau in alta zi…ai mai multe persoane ce te inteleg (inclusiv Printesa Aplaziilor)

  2. Cezar Gherman Says:

    Deci acest reply il dau cu inima mare mare mare. Multumesc Dom’ Doctor. Multumesc. Am capu sus. Altfel nu se poate.

  3. vali Says:

    ne-am cunoscut ieri si chiar daca am calatorit prin toata lumea pot sa spun ca nu am intalnit om mai curajos ca tine,a fost o onoare sa te cunosc si deabia astept sa ne intalnim din nou,cit de curind,sarbatorind inceputul unei noi vieti pe care o meriti din plin.Vali

  4. Jolie Says:

    HEYYYYYY.Ce faci ,nu te am mai vazut de multa vreme online si chiar mi am facut probleme dar am citit mai sus ca ai fost prezent pe 07.08.Sanatate maxima si ai grija de tine.

Leave a Reply