E 01:00 si dimineata la 7:15 tre’ sa ma prezint la Chirurgie pt CVC, adica cateter venos central. Stau si scriu si imi dau seama ca dimineata iarasi am sa fiu impuns cand e somnul mai dulce.
Saptamana trecuta am venit la Timisoara pt internare si pregatire de transplant. Prin pregatire se inteleg analize amanuntite. Astfel inca de luni am fost “violat” in sold. Vaiiiiii. Ce placere, am crezut ca imi scurteaza picioru cu 5 cm cand a inceput sa imi traga maduva din sold. Toata durerea asta era alimentata de o frica ciudata. O singura data mai facusem punctie in sold si atunci a facut-o Dr. Cucuianu- Mana de Aur si tot m-a durut ulterior. Cand sa imi faca punctia am vazut vreo 3 asistente si 2 infirmiere langa mine. Ce sa cred eu??? CA IMI EXTIRPA SOLDU 
??? atata asistentza pt un Boom pe care Dr. Cucu il facea singur in 3 min. Bine, el are mana de aur. 
Am stat pana pe joi la Timisoara dar miercuri a trebuit sa ma prezint aici la clinica. Miercuri…. iarasi PUNCTIE. Tot in sold. Intr-un fel e bine. Macar acum traiesc cu impresia ca si piciorul stang imi este mai scurt cu 5 cm.
Rezultatele nu au venit prea stralucite. La punctia de Luni aveam 20% blasti. La cea de Miercuri ( la 10 zile diferenta), aveam 66,3% blasti in care s-au gasit si marcari mieloizi. Nu stiu ce inseamna asta ….dar am prins fraza si ma gandeam sa fac pe desteptul pe blog.
Am stat de povesti si cu medicii de aici. Parerea lor a fost sa continuam cu transplantul indiferent de blasti, deoarece o cura in plus in doze mari m-ar slabii mai mult de cat sunt dpdv imunitar iar efectul asupra blastilor nu se stie daca v-a fii cel scontat.
Asa am inceput inca de miercuri o mini-cura cu Etopozit. Daca cumva, doamne feri’ ajungeti pe aici si va pun branula sa stiti ca nu mai scapati. Baga astia hidratare in mine de nu am vaz asa ceva. Intr-o zii am urinat 5 Litrii. In dimineata respectiva occhiul drept nu mi se vedea din cauza arcadei care imi era coborata peste ochii. Eram umflat de zici ca l-am batut pe doroftei.
De maine incept tratamentul final inainte de transplant, iar pe sambata, duminica sper sa intru in boxa de izolare.
Nu imi scad leucocitele…… inca. Nu imi fac griji. Si daca e sa fie rau….. tot bine v-a fii. Nu pot sa dezamagesc atata lume. N-am cum. E imposibil sa nu ai cum – cum zice fratele meu.
Dupa 3 zile de Etopozit ma invart tot la 50.000 de leucocite. Pana am fost acasa si am ajuns la procentul ala ridicat de blasti mi-au aparut si o gramada de ganglioni, in special la gat…. suficienti cat sa imi fac margele din ei. Mai am si la piept, inghinal, axial, dupa ureche…. hmm unde mai am oare??? Nu aveam cum sa uit ca mai am si pe splina. De cateva zile ma doare splina. E enervant.Nu e o durere insuportabila insa e o durere care te macina.
Daca veti durere pura…. faceti o perfuzie cu potasiu PUR, nedizolvat. Eu am facut. Sport extrem. 2 ore am facut Kicking and punching in pat. Ma bag la somn ca ma doare umarul.
Si capu….
De splina nu mai zic ca m-am obisnuit cu ea.
September 21st, 2009 at 10:11 pm
mult noroc,fratioare si sa fie intr-un ceas bun.eu sunt la cluj,cu aurelia ta,cu delia.tzac tzac tzac.o duc ca in rai.pana acum ti-am tinut eu locul,acum e randul tau.si data viitoare cand mai merg in tm vreau sa te vad iesit din transplant,dansand si sarind pe holurile spitalului cum iti e felul.si da,ai dreptate.trebuie sa faci totul ca sa nu ne dezamagesti,pupici
September 22nd, 2009 at 6:49 pm
Nu stiu cum reusesti sa te mentii asa…Eu traiesc (de ceva ani) cu frica de a nu face aceasta boala cumplita. Cum sunt racita…gata am leucemie…!!!Imi aparuse un ganglion submandibular dupa ce am nascut (de la o masea…s-a dovedit ulterior – masea care a fost scoasa si ganglionul a dat inapoi pana a ajuns cat o gamalie de ac)…gata….prapad – sigur aveam boala asta…Eram innebunita. I-am disperat pe toti ai mei si ma tot trimit la psihiatru. Dar eu stiu ca boala asta nu are scrupule si sa traiesti…sau sa incerci sa traiesti cu ea ar fii …pentru mine …imposibil. Citesc de mult blogul tau si nu o data mi-au dat lacrimile. Iti doresc ca Dumnezeu sa faca o minune si, dupa inca 40 ani, sa scrii pe acelasi blog cu nepotii pe picioare.
September 22nd, 2009 at 9:54 pm
Tu esti cel mai puternic caracter care l-am intalnit in viata mea..si nu o zic eu..o zic toti care te cunosc..suntm alaturi de tine..te iubim mult,mult si te asteptam acasa
September 23rd, 2009 at 3:06 pm
ceau cezar..cand citesc ce postezi pe blog vreo 2 3 ore raman asa sec….fara grai..cand vad prin ce treci..si tu inca continui sa faci caterinca…ri de boala si de tot ce se poate..te admir..pff…eu plec la cluj zilele astea…acum sambata e concert parov stelar..incearca-i dak vrei sa vezi cine sunt…dar sa sti ca prin primavara vreau sa vi la cluj…sa mergem la concerte…tot ce se poate:)…te cazez in camin cu vreo 3 mandre;)….te-am pupat si imbratisat..al tau vecin(neintelesul) cum iti place tie:P..ceau cezaribaldo
September 23rd, 2009 at 3:30 pm
Vin…. cum sa nu vin pentru bunul meu prieten missunderstud???? Bine tre sa recunosc ca daca nu erau cele 3 mandree poate ziceam Pass :)) glumesc ma … ne vedem
September 23rd, 2009 at 3:35 pm
Roxana. Relax. Nu te mai stresa atata ca o sa ajungi doamne feri’ sa faci ceva pe baza de stres. Carpe Diem. Sanatate tie si familiei. Eu zic ca ar fii mai interesant sa scriu cu nepoata lu altu pe picioru meu peste 30-40 de ani :))
September 23rd, 2009 at 11:48 pm
Cezarel, iar ma minunez de bloggul tau. Eu astept sa te vad sanatos cand o sa vii pe la cluj, ca tot se povesteste de cluj. Deci cand vii la concert sa dai de stire!
December 27th, 2009 at 10:57 am
Sunt fara cuvinte….Dumnezeu sa te odihneasca si sa-ti veghezi mama de acolo,de sus.
December 28th, 2009 at 12:36 am
Ai fost cel mai curajos OM pe care l-am intanit, un exemplu de curaj si altruism, persoana care mi-a dat o lectie de viata.Vei fi mereu in sufletul meu, voi fe mereu langa mama ta.xox