Cezar Gherman aka AmishBoy

Ei uite ca apuc sa mai butonez si eu pe aici. Va salut. Am ajuns vineri in cj, si am inceput in forta: cateter si tratament direct. Ca niciodata asa grabit, ca niciodata atat de entuziasmat si totodata ca niciodata atat de slabit atat de repede. Acest coctail care il baga medicii acum in mine e mai agresiv decat tot ce am facut acum, asta e parerea mea. Analizele au scazut destul de repede, destul de bine…….. destul am indurat. Am avut cateva momente mai nasoale in care greatza s-a simtit la ea acasa, insa cu putina autosugestie toate au trecut.

Am avut si musafiri, Parintele Arhitect si cu Ing. Nelimitat. Doi prieteni si vecini de ai mei. Baieti de treaba. Oameni de suflet. Au venit sa imi tina companie la o ciorba de burta si un suc pe terasa. Sa va zic o faza tare? Dupa ce am luat masa am hotarat noi sa iesim la un suc, o bere, fiecare dupa cum ii duce organismul. Vine fata ia comanda si ii aduce la Parinte un ursus la 0,33l dar nu i-o desface…. dupa 5 minute domnisoara ce servea la masa noastra il vede fustrat pe Arhitect, se apropie si ii desface berea, realizand ca el nu stie cum, nu intelege sistemul. Am fost pe jossssss ! JURRRRRR !!!!!!!!!!

Maine ma asteapta punctia lombara, o mare placere a acestei cure. Ironic ca intotdeauna. Dar nu cred ca e cazul sa ma plang. Le duc eu pe toate. Sunt curios doar cate imi poate da viata asta? Cu cate ma mai incearca…. Am un mesaj pt Soarta : da ca duc …. da-mi ca sunt ca un sac fara fund. Cineva ma intreba acum vreo ora…. “Cezar cum o sa tii se para viata fara griji dupa ce faci transplantul??? nu o sa iti fie greu sa fii liber?” Si atunci ma intrebam ….. “oare ce mai imi iese in cale”

Acum va las si va dau o piesa tare tare. Enjoi, ca eu ma bag la somn